VIGHI/MARINEASA: Tovarășii de la Secu au nevoie de un ”element inteligent” și ”elegant îmbrăcat”

DANIEL VIGHI & VIOREL MARINEASA

CONTINENTUL GRI

 SECURITATEA ȘI LUMEA CULTURALĂ TIMIȘOREANĂ

-episodul II

 Tovarășii de la Secu au nevoie de un ”element inteligent” și ”elegant îmbrăcat”

Procedurile Securității se derulează alert. Căpitanul Ioan Duma, șef al Biroului III al Serviciului Raional din Ministerul Afacerilor Interne, alcătuiește un referat în 5.03.1964, prin care propune recrutarea lui Sorin Titel în folosul Securității datorită calităților sale: ”element inteligent”, ”o bună pregătire culturală și profesională”, ”se bucură de mult prestigiu și relații în cercurile literare din Timișoara și București”, ”angajează și poartă discuții de orice natură”, ”sociabilitate și comunicativitate”, ”își crează (sic!) cu ușurință relații și prietenii”, ”se poartă bine și elegant îmbrăcat” (filele 17-18).

În aceeași dată, căpitanul Duma scrie un Raport cu propunerea de recrutare, care primește acordul șefului Serviciului Raional, căpitanul Moise Purdea, și este aprobat ulterior de șeful Direcției Regionale Banat, colonelul de securitate Viliam Steskal[i]. Raportul are cinci părți: I. Scopul și necesitatea recrutării sunt în legătură cu obiectivul Casa Raională de Cultură, cu atenție asupra Cercului Literar Ioan Slavici, fapt motivat în rândurile de mai jos în felul următor: ”Pe linia problemei Știință, Artă și Cultură un obiectiv important îl constituie Casa Raională de Cultură cu cercurile literare Ion (sic!) Slavici în care activează și depun activitate în mod permanent de creator un număr de 58 elemente. Unele din acestea fie pe baza activității politice din trecut, fie ca urmare a unor discuții și vederi negative, sau chiar prin compunerea unor lucrări cu caracter suspect, prezintă importanță pentru organele noastre, merită a fi lucrate informativ. Asemenea elemente ce interesează în mod deosebit se pot menționa: Galescu Constantin – fost condamnat pentru deținere de armament, Fortunescu Cornel – fost colonel în  armata burgheză, Mihuță Nichifor – element lucrat prin acțiune informativă pentru scrieri cu caracter ostil, etc. Pentru lucrarea informativă a acestor elemente și respectiv cunoașterea problemelor ce ne interesează din acest domeniu, organele noastre nu posedă decât un singur agent, catre însă nu poate cuprinde în totalitate cele de mai sus. Astfel, față de această situație și întrucât activitatea de diversiune ideologică ce unele elemente ar încerca să o desfășoare nu poate fi descoperită decât cu agenți bine pregătiți, dotați cu o pregătire și cunoștiințe (sic!) temeinice în domeniul artei și culturii și implicit cu legături corespunzătoare cu elemente suspecte, organele noaste au procedat la punctarea și studierea mai multor elemente din rândul celor ce desfășoară o asemenea activitate – de creație literară – studiul din care a rezultat că cel mai indicat și corespunzător element este Titel Sorin…” (filele 11-12).

Secțiunea a doua cuprinde Date biografice despre candidat, cu accent  pe atitudinea de protest din toamna lui 1956. Secțiunea a treia, intitulată Studiul asupra candidatului și utilitatea, prezintă calitățile personale și realizările literare. Totodată, autorul Raportului crede că viitorul agent informator va da informații bune despre Mihuță și-l va putea influența ”pozitiv” pe acesta.  Secțiunea a patra, Metoda recrutării, descrie modalitatea racolării prin ”discuții libere și convingere”. În secțiunea a cincea, care poartă denumirea Locul și metoda de aducere, este descrisă acțiunea propriu-zisă: ”recrutarea (…) se va efectua în orașul Caransebeș, la casa pentru recrutări numărul 3, iar pentru aducerea sa se va folosi «o întâlnire întâmplătoare» cu acesta, pe stradă, după ieșirea de la orele de curs (…) cunoscându-se că în fiecare marți are ore numai de la 8 la 9. După unele discuții asupra preocupărilor sale din ziua respectivă va fi solicitat pentru a se discuta unele probleme cu el, apoi invitat și condus la casa pentru recrutări nr. 3.  Considerăm că de la ora 9 și până la ora 12 sau 13, când scontăm a se efectua recrutarea – timpul afectat acestui scop este suficient și nu prezintă pericol de desconspirare, deoarece în mod obișnuit candidatul în jurul orelor 13-14 merge acasă. Recrutarea va fi efectuată de către cpt. Purdea Moise – șeful serv. raional – și cpt. Duma Ioan șeful bir. III care va ține legătura cu agentul după recrutare” (filele 13-15).

Într-o adresă către Direcția a III-a a MAI (nr. 119705 din 10 martie 1964), colonelul de securitate Viliam Steskal, șeful Direcției Regionale Banat, și căpitanul de securitate Moise Purdea, șeful Serviciului Raional Caransebeș, solicită la unison „verificarea și efectuarea de investigații asupra numitului Sorin Titel”, cu predilecție asupra activității sale în toamna anului 1956, când acesta „a avut unele atitudini negative față de sistemul de acordare a burselor”, ceea ce a dus la exmatricularea sa și la excluderea din UTM” (Uniunea Tineretului Comunist)[ii]. În viziunea celor doi, „lucrarea prezintă importanță deosebită”, de aceea au rugămintea ca rezultatele să le fie comunicate de urgență (fila 16).

Recrutarea ca atare se întâmplă

În data de 12.05.1964, ”cunoscându-se căci (sic!) candidatul are ore la școala medie nr. 1 numai pînă la ora 10.00, în jurul acestei ore a fost așteptat de cpt. Duma Ioan pe stradă în apropiere de școală (…) sa creiat o «întâlnire întâmplătoare» cu el cu care ocazie după câteva discuții asupra preocupărilor sale din acea zi înainte de masă, stabilindu-se căci candidatul nu are un program precis, deci este liber, a fost invitat pentru a se discuta unele probleme și astfel condus la casa de recrutări nr. 1 din orașul Caransebeș unde s-a efectuat recrutarea”. Iată ce anume s-a discutat în timpul recrutării:

1. ”subiecte din activitatea sa profesională și politică de pînă în prezent”
2. ”aspectul politic negativ și activitatea lui de student petrecut în anul 1956”
3. ”candidatul  a menționat căci după aceia el imediat și-a dat seama de negativitatea poziției avute însă  (…) a fost influiențat de alți cîțiva studenți elemente dușmănoase”
4. ”teme din domeniul cultural-literar: aspecte din scrierile și creațiile lui literare, relațiile pe care le are pe această linie cu alte elemente din orașul Caransebeș și alte localități, unele scrieri a unora din aceste elemente”.
5. ”relații apropiate (…) cu cîteva elemente din orașul Timișoara ca Radu Theodoru, Ion Arieșeanu, Anghel Dunbrăveanu, precum și alte elemente din orașul București, Cluj etc.”
6. ”aspecte din politica justă a statului și partidului nostru, realizările obținute, iar comparativ au fost scoase în evidență unele probleme și aspecte din activitatea și vederile negative-dușmănoase a elementelor ostile statului nostru, accentuîndu-se pe necesitatea și importanța faptului ca organele noastre să cunoască aceste elemente și asemenea aspecte”
7. candidatul ”și-a ales numele conspirativ de «ANTON»” (Raport despre efectuarea recrutării ca agent a numitului Titel Sorin din 13.05. 1964, semnat de șeful Biroului III, căpitan Duma Ioan, contrasemnat de șeful Serviciului Raional, căpitan Purdea Moise, și aprobat de colonel Steskal Wiliam, șeful Direcției Regionale, filele 3-6)

În cele două note informative din 12.05.1964 (file 7-8), Sorin Titel ”informează” că niciunul dintre membrii cenaclului nu are o atitudine dușmănoasă, rezervele sale fiind de natura strict estetică. Ca urmare, superiorii, vădit nemulțumiți, scriu cîteva observații  pe o filă fără număr: ”elementele semnalate sînt cunoscute de organele noastre (…)” Superiorii trasează, de aceea, sarcini fără nimic concret și cer în continuare adâncirea instruirii.

Într-un Raport din 19.04.1965, căpitanul Ioan Duma arată că agentul ”ANTON”, deși a fost solicitat după recrutare să continue colaborarea, a fost mai tot timpul plecat din localitate, iar în iulie 1964 a ajuns redactor la revista Tribuna (sic!, de fapt, Orizont) din Timișoara, ”unde are și domiciliul”.

În loc de concluzie

”Organele MAI Timișoara, prin ordinul 307/9687 din 08.04.1965, ne comunică că a contact pe acest agent și în discuțiile purtate cu el a arătat că refuză să colaboreze cu organele de Securitate, deoarece această sarcină îl stînjenește în procesul creației literare. Întrucît acesta refuză de a mai colabora cu organele noastre, propunem abandonarea lui”.  Rezoluțiile, două la număr, puse pe Raport, aparțin maiorului Tiberiu Coroianu și colonelului Viliam Steskal (fila 19).

[i] Pe marginea Raportului există două aprobări scrise de mână, una în data de 12.04.1964 și alta în 16.04.1964, care este însoțită de recomandarea ”să nu fie dirijat decât la elemente pe care el ne semnalează pentru a ne convinge de sănceritate (sic!) și nu a deconspira obiective”. Semnătura olografă pare a fi a colonelului Steskal.

[ii] Valeriu Panasiu, fost director al Casei de Cultură a Studenților din Timișoara, care a fost coleg de facultate cu viitorul scriitor, ne povestea că Sorin Titel aflând despre manifestația studenților din Praga împotriva ministrului învățământului din Cehoslovacia în care acesta era reprezentat  în postură de măgar, le-a propus colegilor ”hai să facem și noi la fel!” Acesta ar fi fost motivul real al exmatriculării.

Articolul a fost publicat în versiune primă în revista Orizont. Multumim autorilor pentru permisiunea de a-l reproduce.