VIGHI/MARINEASA: CUPRINDEREA TEMATICĂ A ANCHETEI SE LĂRGEŞTE

DANIEL VIGHI & VIOREL MARINEASA

CONTINENTUL GRI

episodul al V-lea

CUPRINDEREA TEMATICĂ A ANCHETEI SE LĂRGEŞTE

O junglă pe prima copertă a dosarului individual “Poetul”, deschis la 6.02. 1967 lui Sorin Titel. O mulţime de cifre, date, numerotări. Unele scrise cu creionul, altele stampilate cu cerneală violetă; menţiunea într-un colţ, abia vizibilă, a numelui Indrei. Anunţul că dosarul a fost microfilmat printr- o parafă cu data de 06.07. 1976, operaţiune dusă la capăt de un oarecare Dima. Dosarul poartă numărul 2718, mai apar si alte cifre de arhivă, respectiv 164857 precedat de literele FO (probabil Fond operativ), apoi 1943/1, care se regăseşte si în documentul scanat la CNSAS.

Hotărârea de deschidere a dosarului de urmărire din 1967 a fost luată în urma îndeplinirii obiectivelor cuprinse în Planul de măsuri redactat de maiorul Coşeriu în aprilie 1966. După o zdroabă de suprave­ghere de un an şi jumătate, operaţiunea a fost încununată de succes. La buna ei desfă­şurare a participat “Nicolae Bolovan”, poet şi redactor la revista Orizont, “dirijat” să afle:

• “concepţiile estetice duşmănoase ale acestuia, provenienţa lor, dacă şi în ce sens le popularizează;
• ce scrieri are elementul creiate sub influienţa acestor concepţii, ideile duşmănoase ce se reflectă în ele;
• discuţiile ce au loc între TITEL SORIN şi elementele ce-l vizitează la domiciliu; caracterul acestor legături şi scopul întâlnirilor la domiciliul acestuia şi în Barul de zi din str. Alba Iulia;
• activitatea acestuia în cadrul cenaclului literar şi al revistei “ORIZONT”;
• dacă a primit şi în ce scop scrieri literare de la ANDERCA TRAIAN, caracterul acestor scrieri şi natura relaţiilor cu acest element;

Pentru rezolvarea acestor sarcini agentul va fi instruit să-şi creieze raporturi cît mai apropiate de încredere şi confidenţă cu cel urmărit, legături favorizate de faptul că au preocupări şi un loc de muncă comun. In cadrul relaţiilor cu TITEL SORIN agentul va continua să-l frecventeze la domiciliu şi să manifeste interes şi aprecieri elogioase pentru creaţia literară a acestuia.

Termen :30 august 1966″

Mai departe, securistul propune ca agentul ‘ ‘Nicolae Bolovan” să fie l a rândul lui verificat de informatorii “Traian” şi “Diana Popescu”, “ambii cu preocupări în domeniul criticii literare şi frecventatori ai cenaclului”.

Diana şi Traian au treabă în următoarele direcţii hotărâtoare pentru soarta dosarului:

• “stabilirea concepţiilor esteticeduşmănoase ale lui Titel Sorin manifestateatît în scrierile ce le prezintă, cît şi în discuţiilece le va purta:
• reliefarea formei sub care sînt camuflate aceste concopţii şi influienţa negativă exercitată prin colportarea lor;
• identificarea elementelor care împăr­tăşesc, susţin şi difuzează aceste concepţii;
• agenţii vor avea linie de conduită şi instructaj diferit pentru a nu se desconspira în căutarea aceloraşi informaţii, sau folosirea unor procedee identice. Termen 30 septembrie 1966″.

Mai este mobilizat agentul “Ilie Georgescu”, de profesie avocat cu apucături de pictor, care are sarcina să observe natura relaţiilor pe care le are obiectivul cu diferiţi artişti plastici timişoreni veniţi în vizită în apartamentul de pe strada Lenin al scriitorului. Un obiectiv cu termen perma­nent îl reprezintă legătura cu Direcţia Presei şi Tipărituri (Cenzura), “de la care vor fi obţinute sesizări despre lucrări literare cu conţinut dubios prezentate spre publicare de Titel SORIN”. Până în 15 iunie 1966 “se vor cere relaţii suplimentare legat de activitatea duşmănoasă a lui TITEL SORIN de la scriitorul RADU THEODORU, care într-o sesizare verbală a informat organele noastre despre relaţiile şi concepţiile acestui element”. Supravegherea operativă a domiciliului avea ca termen limită data de 30 iunie 1966, iar ‘ ‘interceptarea corespon­denţei interne şi a principalelor sale legături” – termen permanent.

Planul de măsuri este aprobat de şeful serviciului, maiorul Bota Gheorghe.

In 3 februarie 1967 apare o completare la planul de măsuri. Pe lângă “Nicolae Bolovan”, atent la ceea ce se întâmplă în redacţia revistei Orizont, şi “Traian”, însărcinat să fie cu ochii în patru la cenaclu, se iveşte agentul “Olteanu Ioan”, cu sarcini să înregistreze ce se discută la domiciliul scriitorului şi ce cărţi interzise deţine. Interesantă este precizarea că “pentru a se evita desconspirarea agenţilor, aceştia vor avea instructaje şi linii de conduită diferită”. Pe lângă Sorin Titel, Securitatea i-a luat în colimator şi pe numiţii Ciobanu Nicolae, T. A., Petruţ Florian, C. D., C. R., Cotoşman Roman, dr. L., “care îl frecventează la domiciliu”. La punctul 4 al suplimentului de măsuri planificate “se decide punerea în filaj pe o perioadă de 7 zile a obiectivului”. Termen: 20 februarie 1967. Mai mult decât atât, “se va stabili posibilitatea instalării mijloacelor TO (tehnică operativă de ascultare) având în vedere faptul că domiciliul lui Titel Sorin este folosit pentru întruniri cu caracter literar, cu care ocazie aici se poartă o serie de discuţii duşmănoase”.

La punctul 6 se decide luarea în studiu a “efectuării unei percheziţii secretă sau legendată^[1] la domiciliul celui urmărit existînd informaţia c ă ar deţine romanul cu caracter anticomunist Doctor Jivago al lui Boris Pasternak”. In continuare se are în vedere ca Petruţ Florian şi T. A. să fie intero­gaţi despre pretinsele activităţi duşmănoase cu ocazia finalizării dosarelor de verificare a celor sus-numiţi. Intr-o “completare la completarea Planului de măsuri” apare în dosar şi numele lui Ş. F., existând suspiciunea că romanul în cauză s-ar afla la el, scopul propus este ca, în urma unei percheziţii “legendare” (sic!) sau ca urmare a anchetării directe a poetului, acesta să fie determinat a-l preda organelor în drept. In aceeaşi “completare la completare” se preconizează “obţinerea de către organele noastre a două fragmente de roman citite de obiectiv în luna februarie 1967, în cenaclu, în conţinutul cărora se fac unele aprecieri tendenţioase la adresa orînduirii noastre. Acest lucru se va face prin agentură, fie prin organele de conducere a filialei Scriitorilor Timişoreni (termen: 1 octombrie 1967)”^[2].

Cuprinderea tematică a anchetei se lărgeşte vizând teatrul absurdului, după opinia lucrătorilor de securitate interzis la noi în ţară, cu toate că la vremea respectivă se juca la Bucureşti Eugen Ionescu, în condiţiile în care televiziunea română îi lua un interviu la Paris, iar actorii Radu Beligan şi Ion Lucian, aflaţi în turneu, interpretau pe scena timişoareană piesa Regele moare. Toate aceste măsuri ale securităţii dovedesc defazarea sa faţă de evoluţia culturală a societăţii româneşti la momentul respectiv. Securiştii se lăudau că printr-o percheziţie secretă au reuşit să descopere în apartamentul scriitorului de pe strada Lenin nr. 7 dovezi incrimatoare referitor la teatrul absurdului. Anchetatorii mai mizau şi pe “relaţiile de divergenţă”ale lui C. D. cu Sorin Titel, sperând să obţină de la primul informaţii care să fie valorificate.

In data de 21 septembrie 1967, maiorul Bota Gheorghe primeşte de la agentul “Matei” o notă informativă care confirmă faptul că Sorin Titel deţinea o versiune în franceză a romanului Dr. Jivago. Informa­torul mai precizează că “la braseria Palace, cartea a fost dezbătută între TITEL şi actorul EMERICH SCHAEFFER^[3] de la Teatrul Municipal din Bucureşti, care citise şi poseda cartea în limba germană”. Tot acolo se adaugă şi faptul că Ş. F. o devorase şi el în franceză.

Cu două zile înainte, maiorul Coşeriu Ion analizează o notă informativă semnată de agentul “Nicolae Bolovan”. Sorin Titel fusese plecat, în perioada iulie-august, în Iugoslavia cu o delegaţie de scriitori. La întoarcere a făcut “remarci elogioase asupra naturii şi hotelurilor din ţara vizitată. In ultima perioadă a fost propus de Uniunea Scriitorilor să plece în Cehoslovacia. (…) I-a apărut nu demult volumul de nuvele Valsuri nobile şi sentimentale, mai puţin ermetic decît Reîntoarcerea posibilă, dar tot în genul evaziv tematic, specific scrisului său. In ultimul timp a avut în vizită din Bucureşti pe MIHaI TODEA, fratele unui regizor din Bucureşti, care a fost cazat la el pe timp de aproximativ o săptămînă. In cadrul redacţiei sursa n-a mai observat să iniţieze discuţii politice necorespunzătoare.”

^[1] LEGENDĂ, LEGENDAT: construcţia unui scenariu securistic menit să ascundă o acţiune specifică în faţa opiniei publice şi a celui urmărit, care să scoată în evidenţă informaţii necesare pentru evoluţia anchetei.

^[2] Iată că liberalizarea politică şi culturală cunoscută sub denumirea “primăvara ro­mânească” era, în bună măsură, o chestiune de faţadă, menită să păcălească Occidentul şi populaţia autohtonă de bună credinţă, inclusiv prizonierii de conştiinţă de curând eliberaţi.

^[3] Anterior, fusese actor la teatrele în limba română şi în limba germană din Timişoara.

Articolul a fost publicat în versiune primă în revista Orizont. Multumim autorilor pentru permisiunea de a-l reproduce.